Nr. 1581/12.12.2018

ŞCOALA GIMNAZIALĂ

SZÉKELY MÓZES”

LUETA

PLAN DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

2019-2023

Numele școlii : Școala Gimnazială Székely Mózes

Adresa: Lueta, nr.1102

Telefon/ Fax : 0266 – 220726

E-mail: Ez az e-mail-cím a szpemrobotok elleni védelem alatt áll. Megtekintéséhez engedélyeznie kell a JavaScript használatát.

Pagină web: www.szekelymozes.ro

Director: dr. Demeter Csanád

Limba de predare: maghiară

1. Organizaţia şi mediul ambiant

1.1. Prezentarea comunei Lueta

Cadru geografic

Lueta este aşezată în partea central-sudică a judeţului Harghita, geografic fiind situat pe platoul de vest al masivului Harghita. Relieful este muntos, altitudinile variind între limitele 600-900m. Este o zonă de platou, cu o uşoară înclinare spre sud-vest, brăzdată de văile adânci, erodate, ale cursurilor de apă, direcţionate nord-sud. Climatul Lueta este temperat moderat, influenţat de circulaţia generală a atmosferei şi de formele de relief.

Din centrul geografic al localităţii Vlăhiţa se bifurcă drumul judeţean DJ 132, reprezentând drumul de acces spre comuna Lueta, care constituie strada principală a comunei.. Totodată acest drum judeţean reprezintă legătura cu comunele învecinate de pe valea Homorodului Mic până la comuna Ocland.

Lueta se învecinează la est cu municipiul Miercurea Ciuc, la sud-est cu Sântcrai (Depresiunea Ciucului), la sud cu Mereşti, la nord-est cu Vlăhiţa, la vest, la sud şi la sud-vest cu comuna Mărtiniş. Băile Chirui şi Valea Vârghişului face parte integrată a comunei Lueta.

Resurse naturale

Rocile utile (andezitele) prezente în subsol sunt folosite în domeniul construcţiilor.

Izvoarele de apă minerală din zonă îşi datorează prezenţa lor pe suprafaţa, existenţei unei zone tectonice.

Prezenţa bioxidului de carbon se pune în legătură cu manifestările post vulcanice datorate eruptivului neogen şi cuaternal, fiind unul din principalii constituenţi ce iau naştere în această etapă. Accesul său spre suprafaţă este facilitată în primul rând de liniile tectonice care reprezintă atât mediul prielnic apă-gaz, cât şi zonă favorabilă descărcării apelor minerale carbogazoase din zonă (Băile Chirui, Valea Seltersului).

Se regăsesc următoarele rezervaţii şi monumente ale naturii:

Dumbrava Harghitei, rezervaţie floristică de 2ha;

Rezervaţia naturală ”Poiana de narcise”, rezervaţie floristică de 20ha;

Fântâna sărată în partea nordică a comunei, pe malul stâng al pârâului Homorodul Mic

Terenurile din jurul izvoarelor minerale.

Perimetre special protejate păduri din grupa funcţională I-a.

În urmă cu 150 de ani este luat în evidenţă flora foarte rară şi specifică, ca papucul doamnei (Cypripedium calceolus) şi crinul de pădure (Lilium matagon).

Resurse economice

Datorită condiţiilor geo-climatice în Lueta nu au fost organizate CAP-uri, deci restructurarea fermelor agricole caracteristice altor comune nu este caracteristică comunei noastre. Din această cauză nici retrocedarea terenurilor agricole nu est o piedică a dezvoltării.

Solul şi clima rece şi umedă nu a favorizat extinderea suprafeţelor arabile, dezvoltându-se mai ales ramura creşterii animalelor, pentru care existau destule fâneţe şi păşuni naturale.

Dezvoltarea industrială a fost semnificativă în oraşul Vlăhiţa, unde pentru prelucrarea minereului de fier exploatat din zonă fosta fabrică metalurgică (Mina Lueta) a fost modernizată şi dezvoltate la o capacitate mai mare. Forţa de muncă necesară au fost aduse din localităţile vecine Căpâlniţa şi Lueta, ca şi pentru activităţile de minerit. Această dezvoltare forţată a cauzat şi dublarea populaţiei într-o perioadă relativ scurtă de timp. După 1990 închiderea mineritului şi funcţionarea la 30% din capacitate a fabricii de metalurgie a cauzat creşterea şomajului, sărăcirea populaţiei.

Aşezarea neprielnică din punct de vedere a culivării plantelor, majoritatea culturilor şi a păioaselor nu dă o producţie suficientă din care s-ar putea dezvolta o activitate agricolă. Cultura cartofului este care dă o recoltă mare la nivelul regiunii Odorhei, dar necompetitivă cu zona Ciucului, unde şi în condiţii extreme recolta este dublă faţa de regiunea analizată.

Unul dintre preocupările de bază a comunităţii locale este creşterea animalelor, dintre acestea se remarcă creşterea bovinelor, ovinelor.

Lipsesc punctele de prelucrare a produselor primare agricole. Un mare dezavantaj este faptul că oferta locală de produse agricole nu este concentrată neputând apăra sub nici o formă a interesului local.

Date demografice

Perioada 1784-1787 a însemnat o piatră de hotar în ţinerea evidenţei populaţiei în Transilvania. A fost momentul istoric când împăratul Josif al II-lea a ordonat efectuarea primului recensământ în Imperiul Austro-Ungar. Conform rezultatelor acestui recensământ pe teritoriul localitatea Lueta numărul total al locuitorilor a fost de 3.523

Tradiţii locale

Munca grea de vară în viaţa locuitorilor de la sate este urmat de un şir de sărbători, petreceri de iarnă. Aceste petreceri se repetau an de an şi în acest fel ele au devenit obiceiuri populare. O parte a acestor obiceiuri erau legat de zilele calendaristice, altele erau legate de unele evenimente săteşti. Tradiţiile şi obiceiurile legate de aceste sărbători se pot repartiza în trei mari grupe.

Prima grupă de sărbători şi obiceiuri se leagă de viaţa familială, de evenimentele în familie: naşterea, botezul, nunta, moartea, înmormântarea şi o parte a jocurilor de copii.

A doua grupă cuprinde o sferă mai largă, se leagă de sărbătorile comunităţii: sărbătoarea muncii, petreceri, jocuri, culesul viei, sărbătoarea târgurilor.

A treia grupă cuprinde sărbătorile legate de evenimentele religioase ce se găsesc într-un an.

1.2. Prezentarea unităţii de învăţământ

În secolul al XVII-al în comuna Lueta, deja funcţiona o şcoală lângă parohia catolică, care era protejată de comună.

În această şcoală au început studiile Lövétei István şi Lövétei János, cei care au ajuns, unul dascăl la Cosmeni în 1664 şi celălalt în 1676 la universitatea Nagyszombat, fondat de Pázmány Péter.

Dascălii de seamă la şcoala din Lueta au fost: în 1702 Szabó Ferenc, în 1799 cantorul Daro Antal, pe care îl urmează fiul său Ignác.

Prima şcoală a fost demolată şi reconstruită în 1821, apoi a fost lărgită în 1858, dar numărul mare de copii a necesitat construirea unei alte clădiri mai moderne şi mai încăpătoare. Astfel în 1886 episcopul romano-catolic al Transilvaniei, Lönhárt Ferenc a ordonat începerea construcţiilor. La aceste lucrări au contribuit în bani episcopul şi împăratul Ferenc József, iar cu donaţii materiale canonocul din Alba Iulia Andrásy István, născut la Lueta, care a înfiinţat mai târziu o fundaţie, pentru ajutorarea copiilor mai săraci din Lueta. Şcoala a fost inaugurată la 11 noiembrie 1888. La festivitate au participat mulţi oameni de seamă: arhiepiscopul Jung Cseke Lajos, subprefectul comitatului Török Albert, inspectorul Sándor Mózes, drăgătorul Lánczky Sándor precum şi preoţi şi dascăli din împrejurimi.

Între anii 1920-1940 au funcţionat următoarele şcoli: Şcoala confesională Romano-Catolică din comună, în limba maghiară; Şcoala primară de Stat Lueta-Centru, Şcoala primară de Stat Lueta-Sat, Şcoala primară de Stat Chirui-Băi, în limba română.

Până la 1944 toate şcoliile au devenit şcoli de predare în limba maghiară.

În anul 1948 toate imobilele şcolare au trecut în proprietatea satului.

În toamna anului 1961 s-au deschis porţile Şcolii Chirui-Colţ, iar în anul şcolar 1972-1973 s-a desfiinţat, din cauza numărului mic de copii.. Din aceeaşi cauză s-a desfiinţat şi Şcoala Chirui-Băi în anul 1975.

Şcola Chirui-Colţ în prezent a fost modernizată şi funcţionează ca tabără şcolară.

În prezent în comuna Lueta funcţionează o singură şcoală.

Pe data de 11.05.1990 a preluat numele domnitorului „Székely Mózes”.

Datorită reorganizărilor în învăţământul preuniversitar din 01.08.2013 unitatea şcolară din Lueta are următoarea structură:

Şcoala Gimnazială “Székely Mózes” Lueta


1.3. Trăsăturile caracteristice:

1.3.1 Populaţia unităţi

1.3.2. Personalul unităţii

1.3.3.Calitatea personalului didactic

1.3.4. Indicatori de evaluare a performanţei

  • Rezultate şcolare: ponderea elevilor cu rezultate bune şi foarte bune

Rezultatele la Evaluarea Naţională:

  • Situaţie privind continuarea studiilor de către absolvenţii unităţii

  • Rata abandonului şcolar: 0%

1.3.5.Resurse materiale ale unităţii

  • Numărul sălilor de clasă: 21 de săli
  • Numărul cabinete: 1 cabinet de fizică-chimie-informatică
  • 2 cancelarie
  • Biblioteca şcolară cu 17926 de cărţi
  • Sală de sport, teren de sport.
  • Centru de dezvoltare prin joacă
  • Autobuz şcolar
  • 1 sală şi 1 clădiri pentru centralei termice

1.3.6.Dotarea unităţii

  • Calculatoare: 22 de buc.
  • Imprimator: 7 buc.
  • Copiator: 7 buc.
  • Televizor: 1 buc.
  • Videoplayer: 1 buc.
  • Videoproiector: 3 buc
  • Laptop: 3 buc
  • Aparat pentru scannare: 2 buc


2. Analiza SWOT

Am utilizat această metodă de analiză pentru identificarea nevoilor.

Puncte tari

-Numărul mare de copii talentaţi

-Suprafaţa terenului şcolii

-Pedagogi calificaţi

-Relaţie bună între şcoală-comunitate locală

-Existenţa organizaţiilor civile

-Păstrarea tradiţiilor civile

-Mediu geographic favorabil

-Solidaritate

-Activităţi culturale

-Entuziasm

-Prezenţa tineretului

-Unicult

-Proximitatea Municipiului Odorheiu Secuiesc, important din punct de vedere a locurilor de muncă şi a forţei de muncă calificată

-Potenţial cinegetic şi piscicol

-Ape minerale, izvoare

-Poiana Narciselor, turbă (mlaştini), -Dumbrava Harghitei (rezervaţie floristică)

-Omogenitate etnică (99% maghiari)

-Instruirea adulţilor în unele ramuri

-Fidelitate faţă de ţinuturile natale

-Artizanat

-Asociaţii pentru apărarea intereselor

-Fundaţii, asociaţii

-Centrală telefonică digitală

-Reţea de apă potabilă

-Infrastructura pentru iluminat public

-Existenţa clădirilor publice

-Tradiţii în creşterea animalelor

-Prelucrarea primară a lemnului este dezvoltată

-Sală cu dotare specială pentru activităţi extracurriculare

-Programe artistice cu copii

-Programe turistice pentru copii

-Activitate artizanale

-Activitate pentru dezvoltarea mișcării a copiilor

Puncte slabe

-Infrastructură cu lipsuri

-Lipsa materialelor didactice moderne

-Puţine locuri de muncă

-Lipsa spiritului antreprenorial

-Lipsa protecţiei mediului

-Lipsa de luare de iniţiative

-Lipsa de armonie internă

-Familii defavorizaţi social

-Protecţia mediului

-Protecţia pădurii

-Starea deteriorată a drumurilor de acces

-Degradare socială, alcoolism

-Nivel de trai scăzut, sărăcie

-Cunoştinţe slabe de limbă română şi de limbi străine

-Calificare slabă, monoprofilată

-Declinul artei sculpturii în lemn şi a artei ţesutului

-Lipsa terenurilor de joacă pentru copii

-În sat nu sunt medici rezidenţi

Oportunităţi

-Localităţile înfrăţite

-Condiţiile naturale

-Sisteme de relaţii

-Experienţa celor reveniţi din străinătate

-Angajaţi în străinătate

-Nivel ridicat de învăţământ

-Întărirea relaţiilor interne

-Creşterea traficului de tranzit prin îmbunătăţirea reţelei de drumuri

-Exploatarea şi utilizarea bogăţiilor naturale

-Realizarea de sisteme informaţionale

-Valorificare bogăţiilor naturale

-Activităţi extraşcolare

-Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infraştructurii şcolii

Ameninţări

-Îmbătrânirea

-Creşterea numărului pensionarilor

-Angajaţi în străinătate

-Lipsa locurilor de muncă

-Lipsa de idealului de viitor

-Redistribuirea necorespunzătoare a resurselor centrale, în mod continuu

-Pericole ecologice

-Emigrare (oameni calificaţi)

-Stagnarea pe termen lung a mentalităţii

-Atragerea forţei muncă de către oraşele mai mari, (străinătate)

-Slaba reprezentare a intereselor


3. Misiunea şcolii

Şcoala trebuie în primul rând să ne înveţe cum să învăţăm, să ne înveţe bucuria lucrului bine făcut şi emoţia creaţiei, să ne înveţe să iubim ceea ce facem şi să ne ajute să descoperim ceea ce ne-ar place să facem. Un învăţământ viu, care satisface atât psihicul cât şi intelectul, îl ajută pe om să înfrunte una dintre cele mai importante probleme ale vieţii : ce să facă cu el însuşi.

4. Viziunea şcolii

         Elevii şcolii declară, jucând vor obţine experienţe, prin care vor putea dobândi cunoştinţele de bază, care vor aduce la iveală aptitudinile, demonstrând astfel reuşita lor în continuarea studiilor.

         Pedagogii şcolii vor fi persoanele preţuite de copii, de părinţi şi de profesie, care prin dăruire vor efectua munca intelectuală.

         Părinţii sprijinitorii activi în viaţa şcolii se vor angaja cu fermitate în determinarea

disciplinelor opţionale, în activităţile extracurriculare.

         Şcoala va avea un aspect, atât exterior cât şi interior, în urma unor transformări pe cât posibil din materiale naturale, care prin esteticul şi armonia ei va servi şi obiective didactice.

5. Obiectivele generale

I. Formarea relaţiilor interne între: şcoala-copii-pedagogi-părinţi
1. Aducerea la iveală capacităţii maxime a copiilor

2. Activizarea părinţiilor în viaţa şcolii

3. Crearea vocaţiei faţă de locul de muncă

II. Organizarea spaţiului şcolii pentru a creea o ambianţă plăcută de lucru

4. Renovarea şi modernizarea clădirilor

5. Amenajarea spaţiilor verzi

6. Înfiinţarea centrului de documentare şi informare

7. Modernizarea terenuri de sport

6. Planuri operaţionale

Obiectivele generale se vor realiza prin următoarele opţiuni strategice:

I. Formarea relaţiilor interne între: şcoala-copii-pedagogi-părinţi

1. Aducerea la iveală capacităţii maxime a copiilor

a). Opţiunea curriculară: Amenajarea unui teren de joacă.

b). Opţiunea financiară şi a dotărilor materiale: Achiziţionarea de echipamente electronice corespunzătoare, materiale prime, mobilier, etc.

c). Opţiunea investiţiei în resursa umană: conducătorii activităţilor vor participa la formările specifice.

d). Opţiunea relaţiilor comunitare: Organizarea de zile deschise. Prezentarea lucrărilor şi a celor învăţate de elevi comunităţii locale. Prezenţa în presa locală.

2. Activizarea părinţilor în viaţa şcolii

a). Opţiunea curriculară: participarea părinţilor la orele de dirigenţie, prezentând de către ei informaţii despre locul lor de muncă

b). Opţiunea financiară şi a dotărilor materiale: Atragerea părinţilor în dotarea centrului de dezvoltare prin joacă.

c). Opţiunea investiţiei în resursa umană: Invitarea unor specialişti pentru prezentările noilor tendinţe de educare.

d). Opţiunea relaţiilor comunitare: Părinţii participanţi la prezentări vor publica despre experienţa lor în presa locală

3. Vocaţia faţă de locul de muncă

a). Opţiunea curriculară: Ţinerea legăturii mai strânse cu familiile copiilor.

b). Opţiunea financiară şi a dotărilor materiale: Achiziţionarea de cărţi, cd-uri şi alte mijloace cu ajutorul cărora se pot cuznoaşte cercetăruile noi ale ale educaţiei.

c). Opţiunea investiţiei în resursa umană: Organizarea de întâlniri cu oameni de seamă. Participarea la formări de out-door.

d). Opţiunea relaţiilor comunitare: Organizarea de prezentări comunităţii, de către cadre didactice, despre evenimentele din viaţa şcolii

II. Organizarea spaţiului şcolii pentru a creea o ambianţă plăcută de lucru

1. Renovarea şi modernizarea clădirilor

a). Opţiunea curriculară:Educarea copiilor ca să fie exigenţi şi pretenţioşi faţă de locul unde trăiesc. Educarea copiilor într-o ambianţă sănătoasă

b). Opţiunea financiară şi a dotărilor materiale Scrierea proiectelor de finanţare, pentru proiectare şi execuţie

c). Opţiunea investiţiei în resursa umană Programe de formări în domeniul architecturii şi ornării clădirilor Motivarea personalului didac pentru folosirea eficientă a spaţiului

d). Opţiunea relaţiilor comunitare Definirea şi luarea în evidenţă epocilor şi stilurilor de construcţii

2. Amenajarea spaţiilor verzi

a). Opţiunea curriculară: Promovarea la disciplinele de Ştiinţele ale naturii protejarea mediului înconjurător

b). Opţiunea financiară şi a dotărilor materiale Scrierea proiectelor de finanţare, pentru proiectare şi execuţie

c). Opţiunea investiţiei în resursa umană Programe de formare speciale de botanică şi biologie

d). Opţiunea relaţiilor comunitare Prezentări despre biodiversitatea comunei

3. Înfiinţarea Centrului de Documentare şi Informare

a). Opţiunea curriculară: Formarea la diferite discipline copii competitive

b). Opţiunea financiară şi a dotărilor materiale Scrierea proiectelor de finanţare, pentru proiectare şi execuţie.

c). Opţiunea investiţiei în resursa umană Pregătirea unui cadru didactic documentarist.

d). Opţiunea relaţiilor comunitare Organizarea de concursuri cu diferite teme.

4. Modernizarea terenuri de sport Scrierea proiectelor de finanţare, pentru proiectare şi execuţie.

7. Programele de realizare

Pentru atingerea ţintelor strategice pe baza opţiunilor strategice se realizează prin programele de activităţi:

I. Formarea relaţiilor interne între: şcoala-copii-pedagogi-părinţi

  1. Aducerea la iveală capacităţii maxime a copiilor
  • Amenajarea unui teren de joacă
  • Învăţarea istoriei locală
  • Cunoaşterea ambianţei comunei
    • Excursii pentru cunoaşterea biodiversitatăţii comunei
    • Excursii pentru cunoaşterea denumirii pantelor folosite în comune
    • Concursuri ecologige
  • Organizarea şi funcţionarea cercurilor de specialaitate
    • Cerc de teatru
    • Cerc de dans
    • Cerc de comunicare
    • Cerc teatru de păpuşi
    • Cerc de literatură
    • Cerc de integrare în comunitate
    • Cerc de dezvoltare comunitară
    • Cerc meşteşugăresc
  • Integrarea copiilor defavorizaţi
    • Atragerea cadrului psiholog în şcoală
    • Dezvoltarea eficienţei sociale
    • Dezvoltarea capacităţii de învăţare
      • Organizarea de zile deschise
      • Amanajarea unui centru de dezvoltare prin joacă
      • Workshop-uri cu părinţii
      • Orientare şcolară şi profesionale pentru elevii din clasele VII-VIII
    • Vizionări de filme documentare
    • Vizite la intreripinderi
    • Întâlniri cu specialist în diverse domenii
  • Constituirea „Şcolii părinţiilor”
  • Activităţi de cunoaştere pshio-pedagogică a elevului
  • Aplicarea metode de proiect
  • Formări continue
  • Întărirea relaţiilor sociale şi profesionale între pedagogi
    • Organizarea de excursii
    • Organizarea „Cafe bar intelectual” pentru lucrul în grupuri
  1. Activizarea părinţiilor în viaţa şcolii
  1. Crearea vocaţiei faţă de locul de muncă
  1. Întărirea activităţiilor comisiilor metodice din şcoală

II. Organizarea spaţiului şcolii pentru a creea o ambianţă plăcută de lucru

  1. Renovarea şi modernizarea clădirilor
  • Efectuarea unui depozit de lemn
  • Modernizarea infrastucturii
  • Montarea de puncte sanitare stas
  • Împrejmuirea cu gard viu a terenului şcolii
  • Efectuarea unei grădini de iarnă
  • Efectuarea unui teren de joacă
  • Colectare selectivă a deşe
  1. Amenajarea spaţiilor verzi
  1. Înfiinţarea o sală de multimedia
  2. Modernizarea terenuri de sport

8. Responsabilităţi şi termene

I.Formarea relaţiile afective într şcoală-copii-părinţi

Termene

Responsabili

Observaţii

Aducerea la iveală capacităţii maxime a copiilor

Primul an

Responsabilul comisiei comisiei metodice

Activizarea părinţilor în viaţa şcolii

Al doilea an

Directorul,

responsabilul comisiei comisiei metodice

Crearea vocaţiei faţă de locul de muncă

Al treilea an

Directorul

II.Organizarea spaţiului şcolii pentru a crea o ambianţă plăcută de lucru

Termene

Responsabili

Observaţii

Renovarea şi modernizarea clădirilor

Al patrulea an

Directorul, Consiliul local

Corpul A:

În anul 2009 s-a realizat în 100%

CorpulB:

În 2010 s-a realizat proiectarea, în anul 2016 s-a realizat în 100%

Corpul C:

În anul 2014 s-a realizat în 100%

Corpul D:

În anul 2008 s-a realizat în 100%

-întreţinerea clădirilor

Amenajarea spaţiilor verzi

Al doilea an

Directorul, Consiliul de administraţie, Consiliul local

Înfiinţarea Sala de multimedia

Al patrulea an

Directorul, Consiliul de administraţie, Consiliul local

Modernizarea terenuri de sport

Al doilea an

Directorul, Consiliul de administraţie, Consiliul local

9. Evaluare

I.Formarea relaţiile afective într şcoală-copii-părinţi

Internă

Externă

Observaţii

Aducerea la iveală capacităţii maxime a copiilor

FB

Activizarea părinţilor în viaţa şcolii

B

Crearea vocaţiei faţă de locul de muncă

S

II.Organizarea spaţiului şcolii pentru a crea o ambianţă plăcută de lucru

Internă

Externă

Observaţii

Renovarea şi modernizarea clădirilor

FB

Amenajarea spaţiilor verzi

NS

Înfiinţarea Sala de multimedia

B

Modernizarea terenuri de sport

S

Avizate în C.P.: 04.12.2018                                                       Director,

Aprobat în C.A.:         11.12.2018                                    prof. Demeter Csanád

Elérhetőségek

Székely Mózes Általános Iskola
Lövéte, 1102-es szám
Tel: 0266 220 726
Fax: 0266 220 726
Mobil: 0787 527 799

E-mail: szekelymozes@yahoo.com
           szekelymozes@gmail.com

Honlap: www.szekelymozes.ro

január 2023
hétkedszecsüpénszovas
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031
JSN Epic is designed by JoomlaShine.com